Iohannis mai vrea două ţări în UE. Preşedintele României susţine deschiderea negocierilor

În intervenţia sa, preşedintele Klaus Iohannis şi-a reafirmat convingerea privind viitorul european al regiunii Balcanilor de Vest şi a subliniat sprijinul ferm al României pentru avansarea politicii de extindere în acord cu meritele proprii.

„În egală măsură, Preşedintele României a reiterat susţinerea pentru deschiderea efectivă, cât mai curând posibil, a negocierilor cu Republica Macedonia de Nord şi Albania, şi, respectiv, identificarea unor soluţii pentru a impulsiona procesul de apropiere de UE pentru Bosnia şi Herţegovina”, se arată într-un comunicat al Adminsitraţiei Prezidenţiale.

Conform acestuia, principalele subiecte de pe agenda Consiliului European au vizat cererile de aderare la Uniunea Europeană ale Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei, situaţia din Ucraina şi sprijinul european pe multiple planuri, relaţia Uniunii Europene cu Balcanii de Vest, o dezbatere strategică privind definirea relaţiilor Uniunii Europene cu partenerii apropiaţi din Europa, rezultatele Conferinţei privind viitorul Europei, precum şi situaţia economică, abordată pe larg în cadrul Summitului Euro în format extins.

„Un rezultat cu valenţe istorice al reuniunii, urmărit şi promovat intens de România, l-a constituit acordarea de către Consiliul European a statutului de candidat pentru Ucraina şi Republica Moldova şi, respectiv, recunoaşterea perspectivei europene pentru Georgia, cu posibilitatea acordării statutului de candidat, după îndeplinirea unui set de priorităţi în procesul de reformă”, se mai arată în comunicat.

De asemenea, Consiliul European a reiterat angajamentul faţă de continuarea oferirii de sprijin pentru rezilienţa economică, militară, socială şi financiară a Ucrainei, inclusiv ajutor umanitar. Liderii europeni au condamnat ferm atacurile împotriva civililor şi a infrastructurii civile şi au reluat apelul privind retragerea imediată şi necondiţionată a trupelor şi a echipamentului militar al Rusiei de pe întreg teritoriul ucrainean,, solicitând Rusiei să permită revenirea în siguranţă a persoanelor mutate forţat în Rusia, mai ales a copiilor.

Liderii europeni s-au referit şi la adoptarea celui de-al şaselea pachet de sancţiuni, care a intensificat şi mai mult presiunea asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului împotriva Ucrainei, şi au făcut apel la alinierea la sancţiunile UE, în special din partea statelor candidate.

De asemenea, Consiliul European a luat notă de intenţia Comisiei Europene de a prezenta în scurt timp noul pachet de asistenţă macro-financiară excepţională pentru Ucraina în valoare de până la 9 miliarde de euro în 2022. În plus, Consiliul European a invitat Comisia Europeană să prezinte cât mai curând posibil propunerile privind sprijinul Uniunii pentru reconstrucţia Ucrainei.

„Liderii europeni au evidenţiat şi utilizarea dimensiunii alimentare ca armă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei şi responsabilitatea Rusiei pentru criza alimentară globală provocată. Consiliul European a reluat solicitările ca Rusia să pună capăt atacurilor asupra instalaţiilor agricole şi să deblocheze Marea Neagră, în special portul Odessa. Liderii europeni au subliniat că sancţiunile UE împotriva Rusiei permit libera circulaţie a produselor agroalimentare şi furnizarea de asistenţă umanitară şi au reiterat sprijinul puternic pentru eforturile privind „culoarele de solidaritate” care să faciliteze exporturile de alimente din Ucraina. Au solicitat, de asemenea, Comisiei Europene şi statelor membre să consolideze eforturile pentru a sprijini ţările în curs de dezvoltare şi pentru a accelera implementarea iniţiativelor convenite cu prilejul recentului Summit UE-Uniunea Africană”, mai spune Administraţia Prezidenţială.

În ceea ce priveşte relaţia cu Balcanii de Vest, Consiliul European a recunoscut angajamentul ferm al Uniunii Europene faţă de perspectiva europeană a regiunii, solicitând accelerarea procesului de aderare. Consiliul European a subliniat importanţa reformelor, în special în domeniul statului de drept, independenţei justiţiei şi luptei împotriva corupţiei, precum şi a garantării drepturilor şi egalităţii de tratament pentru persoanele aparţinând minorităţilor.

Şefii de stat şi de guvern au făcut apel la soluţionarea rapidă a chestiunilor pendinte între Bulgaria şi Republica Macedonia de Nord, astfel încât negocierile să poată fi deschise fără întârziere, şi au arătat că UE este pregătită să acorde Bosniei şi Herţegovinei statutul de ţară candidată, invitând Comisia Europeană să raporteze fără întârziere cu privire la punerea în aplicare a celor 14 priorităţi-cheie.

„În plan economic, Consiliul European a andosat Recomandările Specifice de Ţară din cadrul exerciţiului Semestrului European 2022 şi a salutat îndeplinirea de către Croaţia a criteriilor de convergenţă, andosând propunerea Comisiei Europene privind adoptarea monedei euro la 1 ianuarie 2023. În contextul utilizării gazului ca armă de către Rusia, Consiliul European a invitat Comisia Europeană să continue eforturile pentru a asigura securitatea aprovizionării cu energie la preţuri accesibile. Liderii europeni au invitat Consiliul, împreună cu Comisia Europeană, să adopte orice măsuri potrivite pentru a asigura o coordonare mai strânsă în domeniul energiei între statele membre”, se mai arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.