NEWS

Videoconferinţă Mediafax ”Dezvoltarea României”: Vom avea un deficit de 600 – 700 de mii de ingineri în 10 ani. România nu are destui profesori de informatică

Facultăţile care formează viitorii specialişti IT – cel mai bine plătiţi angajaţi de pe piaţa locală – au o concurenţă mare de candidaţi absolvenţi de bacalaureat, însă universităţile nu îi pot primi deoarce există un deficit foarte mare de profesori de informatică. Aceasta a fost una dintre concluziile panelului ”Soluţii pentru creşterea numărului de IT-şti” din cadrul videoconferinţei MEDIAFAX ”Dezvoltarea României. Goana după angajaţi mai educaţi”, organizată luni de MEDIAFAX în parteneriat cu companiile Ericsson şi Horváth.

 

Nu avem suficient de mulţi profesori. Ne trebuie mult mai mulţi profesori. Încercăm să aducem alături de noi oameni din zona de business care să îi sprijine pe tinerii din universitatea noastră, în special în zona practică. (…) Avem în acest moment cu 24.853 de locuri de muncă oferite absolvenţilor universităţii noastre în acest an, la o generaţie de 3.500 de absolvenţi. Această este realitatea concretă în momentul în care vorbim”, a explicat Mihnea Costoiu, rectorul Universităţii Politehnica din Bucureşti. El a adăugat că România va avea nevoie de circa 600.000 -700.000 de ingineri în următorii 10 ani pe care nu îi poate produce cu cifrele de şcolarizare actuale din  universităţile din România. În plus, a adăugat el, 200.000 de ingineri au părăsit România după 1989, iar nevoia de personal va pune presiune din ce în ce mai mare asupra universităţilor şi asupra economiei. 

 

”Numărul de absolvenţi de informatică ai facultăţii noastre care rămân, care aleg ca profesie pe cea de profesor de informatică în învăţământul preuniversitar este sublim, dar lipseşte cu desăvârşire. Anii în care avem 1-2 absolvenţi care rămân ca profesori de informatică în învăţământul preuniversitar reprezintă o sărbătoare. Deci atât de rău stăm din punctul acesta de vedere”, a spus Radu Gramatovici, prorector studenţi şi informatizare în cadrul Universităţii din Bucureşti. Anul acesta, aproape 5.000 de absolvenţi de bacalaureat s-au înscris la unul din locurile de la buget ale Facultăţii de Matematică şi Informatică din cadrul Universităţii din Bucureşti, generând o concurenţă-record de 12 candidaţi pe loc.

 

Avem nişte cifre care efectiv m-au şocat şi care arată că în zona învăţământului liceal, dacă discutăm despre absolvenţi de clase de informatică din liceu, o să descoperim că mai mult de 33% dintre elevii din învăţământul liceal termină clase de informatică. Acesta este un procent foarte mare. Ţi-ar veni să spui că atunci nu ar trebui să ai nici o problemă cu numărul de absolvenţi de informatică care ulterior ajung la Politehnică, Cibernetică şi ajung să lucreze destul de facil cu pregătire universitară în zona de programare. Deci avem foarte mulţi absolvenţi de liceu informatică care termină şi cu o patalama de programator analist. Dar dacă te uiţi puţin mai aproape la lucruri o să descoperi, fascinat, că de fapt în clasele de informatică noi vom avea în viitor cei mai buni doctori, cei mai buni judecători, cei mai buni arhitecţi, cei mai buni avocaţi”, a spus Ştefan Pălărie, senator din partea USR Plus. Explicaţia pentru această situaţie este, spune el, aceea a unui factor cultural al ”gândirii obsesiv ierarhice”. ” Noi nu gândim filiere de formare profesională sau de educaţie. Noi le gândim ierarhizat. Pentru noi în sistemul de învăţământ românesc informatică sau clasele de informatică din învăţământul liceal sunt de obicei cele mai bune clase. Şi atunci de obicei absolvenţii de informatică fac această specializare de informatică nu neapărat pentru a putea intră apoi in domeniul IT, ci mai degrabă pentru că acolo se face şcoală”, a mai spus Pălărie.

 

Absolvenţii de facultăţi cu profil IT&C au şansa să coordoneze din România proiecte globale, iar companiile recrutează candidaţi bine pregătiţi din punct de vedere tehnic, dar care să şi îşi dorească să evolueze.

 

”Platforma noastră globală cuprinde atât ingineri din zona de reţea cât şi ingineri de software, de IT, dezvoltatori, programatori, arhitecţi de soluţii şi integrare. Atunci când recrutăm, ne uităm atât la skilluri pe partea de operare şi gestionare baze de date, servere, limbaje de programare, dar şi la tot portofoliul de abilităţi din spectrul IT şi reţea. Ne uităm însă şi la o latura de comportament, umană. Este importantă nevoia de a evolua, de a creşte şi de a învaţa. Şi consider că punem la dispoziţie mediul necesar să se dezvolte în această direcţie. Abilităţile de adaptare, schimbare, mediul evoluează. Important este să avem şi deschiderea şi dorinţa de a învaţă şi de a evolua în această direcţie şi de a ne adapta”, a spus Loredana Buzea, Manager Departament IoT în cadrul Ericsson.

 

Pe de altă parte, potenţiala eliminare a facilităţii privind scutirea de impozit pe veniturile programatorilor ar putea crea probleme mari unei industrii care generează 7% din PIB cu 200.000 de angajaţi.

 

Avem un deficit de 25.000 pe an, iar mult din lupta de recrutare se da în zona pachetelor salariale. Scoaterea acestei scutiri va afecta destul de mult creşterea costurilor în industrie şi sunt companii care se vor uită către alte pieţe. Au început deja să se uite către alte pieţe şi ni se pare interesant că inclusiv companii cu ADN românesc, companii româneşti încep să facă acest lucru, ele se uită către pieţe precum Ucraina sau Serbia pentru centre alternative”, a spus Ana Giurcă, fondatoarea platformei Loginro, comunitatea specialiştilor de tech, platformă care are şi un marketplace de joburi pentru românii IT-işti plecaţi în diaspora.

 

IT-ştii români lucrează deja pe mai multe proiecte, iar unii acceptă oferte de la companii din străinătate care nu au prezenţă pe piaţa din România, a explicat Romulus Badea, Tax Partner la Soter&Partners si vicepreşedinte al Camerei Consultanţilor Fiscali. 

 

Din discuţiile pe care le-am avut cu companiile internaţionale şi cu companiile locale din zona IT, sunt două tendinţe care se fac remarcate. Una că IT-ştii se îndreaptă către a lucra concomitent pe mai multe proiecte. Şi 2, apar ofertele de job din străinătate fără ca IT-iştii să plece, pentru că acum tehnologia permite work from home. Şi aceste două tendinţe duc spre creşterea plecărilor din zona de angajare şi îndreptarea către o formă înregistrată de operare, firmă sau PFA. Prin urmare, eliminarea facilităţii fiscale pentru angajaţi ar putea să aibă un efect contrar celui aşteptat de Ministerul Finanţelor, şi anume să scadă numărul de salariaţi din sistem şi implicit contribuţiile la bugetul de stat, atât la impozit cât şi la asigurări sociale”, a spus Romulus Badea.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa [email protected]