ANALIZĂ: Ce au decis liderii europeni la Bruxelles şi ce probleme generează acordul pentru România

Dincolo de optimismul iniţial, autorităţile române trebuie să ţină cont de prevederile acordului, care vor crea noi probleme peste cele pe care România le are deja.

Întâi, ce au decis mai exact liderii europeni?

Cheia acordului este un element nou în procesul de elaborare a politicilor UE: Comisia Europeană va împrumuta masiv din piaţă şi va aloca ţărilor care au cel mai mult nevoie de stimulente economice sume importante în mod direct, în loc să le împrumute.

Liderii UE au convenit că Comisia va împrumuta 750 de miliarde de euro folosindu-se de ratingul triplu A al uniunii. Din aceasta, ar urma să acorde 390 de miliarde de euro în subvenţii şi 360 de miliarde de credite ieftine.

Subvenţiile obligă blocul să genereze numerar pentru rambursarea împrumutului până în 2058 Aşa că liderii europeni au convenit că Germania, Suedia şi Olanda vor pierde rabatul pe care îl au în prezent la valoarea TVA pe care o dau UE.

În al doilea rând, ţările UE vor impune o taxă pentru plasticul nereciclat şi vor transfera veniturile către UE.

Începând cu 2023, va fi impusă o taxă pe mărfurile importate în UE din ţări cu standarde de emisii de carbon mai mici decât blocul.

Impozitul pe tranzacţiile financiare este o altă opţiune, precum este obţinerea unor bani din extinderea sistemului de comercializare a emisiilor la sectoarele maritim şi aeronautic.

Astfel de noi taxe vor fi alocate în mod expres la rambursarea celor 750 de miliarde de euro împrumutate.

Subvenţiile vor fi acordate ţărilor care prezintă planuri menite să le consolideze potenţialul de creştere, să creeze locuri de muncă şi să genereze economii rezistente din punct de vedere economic şi social. De asemenea, planurile trebuie să facă economiile mai ecologice şi să majorezze gradul de digitalizare al acestora, dar şi să fie în conformitate cu recomandările anuale ale Comisiei.

Alocările vor avea nevoie de aprobarea unei majorităţi a guvernelor UE şi va fi legată de repere şi obiective. Dacă vreun guvern al UE crede că respectivele obiective nu au fost îndeplinite, poate cere liderilor UE o dezbatere în termen de trei luni.

Banii vor fi, de asemenea, legaţi de respectarea statului de drept – o problemă pentru Polonia şi Ungaria. Dar va exista o anume marjă politică: dacă Comisia decide că există „deficienţe generalizate în buna guvernare a autorităţilor din statele membre în ceea ce priveşte respectarea statului de drept”, poate propune măsuri care ar trebui să obţină sprijinul majorităţii guvernelor.

Pentru a-şi asigura sprijinul pentru planul de redresare, contributorii neţi la bugetul UE, cum ar fi Olanda, Suedia, Austria, Danemarca şi Germania, vor primi rabaturi suplimentare legate de sumele vărsate anual la UE, pe baza dimensiunilor economiilor lor.

 

Ce spun autorităţile române?

Pentru premierul Ludovic Orban pentru moment, situaţia este roz. „Apreciez în mod deosebit rezultatele şi abilitatea remarcabilă a preşedintelui, care a reuşit un rezultat remarcabil pentru România, a declarat Ludovic Orban, după ce liderii statelor UE au ajuns la un acord privind bugetul 2021-2027 şi asupra Fondului de relansare economică post-pandemie.

Viitorul sună bine pentru România şi pentru Europa. După zile de negocieri febrile a ieşit fumul alb şi Consiliul European a luat deciziile mult aşteptate de cetăţenii ţărilor din UE. Mulţumită eforturilor deosebite duse de preşedintele Iohannis, România va beneficia în următorii ani de sume de care nu a beneficiat niciodată – aproape 80 de miliarde de euro”, a declarat la începutul şedinţei de guvern Ludovic Orban.

Premierul a mai spus că România va trebui să accelereze toate procedurile pentru pregătirea acordului de parteneriat privitor la bugetul UE.

Ce nu spune premierul este că liderii comunitari vor aloca banii, dar vor urmări îndeaproape şi respectarea condiţiilor legate de alocări (citam – „Alocările vor avea nevoie de aprobarea unei majorităţi a guvernelor UE şi va fi legată de repere şi obiective”), precum şi de repere ecologie, digitale, de taxele pe reciclarea plasticului şi toate celelalte condiţii de alocare a banilor.

România, un campion al infrigmenturilor pe ecologie, reciclare şi energie verde, dar şi o codaşă la digitalizare, are mult de muncă pentru a primi banii şi a dovedi că a meritat să-i primescă.

În context, să amintim şi un răspuns recent al ministrului Finanţelor la o întrebare a MEDIAFAX, legată de un eventual credit pe care România l-ar putea angaja pentru a depăşi criza. Ministrul Florin Cîţu a răspuns atunci că nu ar angaja un credit de la o instituţie care impune condiţii, aşa cum este FMI.

Întrebarea este cum se va împăca ministrul cu toate solicitările UE. Sigur că o economie rezistentă, curată, digitalizată este un demers care se regăseşte permanent în discursul politicienilor, indiferent de culoarea politică. Dar între discurs şi fapte a fost mereu o prăpastie pe care politicienii nu au mai trecut-o.